– Mâncarea care nu este consumată este o resursă majoră și o problemă de mediu. Risipirea alimentară trebuie redusă semnificativ, spune ministrul Climei și Mediului, Espen Barth Eide.

– Guvernul are deja o bună cooperare cu industria alimentară în reducerea risipei alimentare. Din 2015, acesta a fost redus cu zece procente. Acesta este un pas în direcția corectă, dar departe de a fi suficient. În prezent, ne continuăm cooperarea prin înființarea unui comitet care include și alte entități, cum ar fi organizațiile de mediu. Credem că împreună vom atinge obiectivul ambițios de a reduce la jumătate risipa alimentară până în 2030, spune Eide.

Industria știe cel mai bine unde se produce risipa alimentară

- În acesta de lucru, va fi important să folosiți experiența din acordul industrialpentru a se asigura că legea privind risipa alimentară completează bine măsurile existente și, eventual, alte măsuri noi. Industria în sine știe cel mai bine unde se produce risipa alimentară de-a lungul lanțului valoric alimentar. Datorită acestor cunoștințe și proprietății industriei, obținem cea mai bună investigație posibilă, spune ministrul Agriculturii și Alimentației Sandra Borch.

 În 2020, 84,7 kg de alimente au fost aruncate pe cap de locuitor în Norvegia

-Inițierea schimbării pentru reducerea risipei alimentare necesită acțiuni din partea autorităților. De asemenea, necesită schimbări în lanțul valoric alimentar, inclusiv pentru consumatori, spune Eide.

„Suntem încântați că directorul general al NHO Mat og Drikke, Petter Haas Brubakk, a acceptat provocarea de a prezida comitetul. Comisia va examina acum un pachet cuprinzător de măsuri pentru reducerea risipei alimentare. De asemenea, ne dorim ca ceilalți membri ai comisiei să reprezinte întregul spectru de actori, spune Borch.

Centrele alimentare și organizațiile non-profit fac o muncă semnificativă

Comitetul este format din reprezentanți ai industriei, organizațiilor de consumatori și de mediu, sectorului municipal și centrelor alimentare, toți interesați de reducerea risipei alimentare. Centrele alimentare și organizațiile non-profit fac o muncă semnificativă pentru a proteja alimentele împotriva aruncării. Organizațiile de consumatori și de mediu pun mare accent pe provocările de mediu ale risipei alimentare. Ele subliniază, de asemenea, modul în care putem contribui cu toții la schimbare.

– Credem că lumea afacerilor și alți actori sociali sunt foarte angajați să reducă impactul risipei alimentare asupra climei și a mediului. Dacă putem înjumătăți risipa alimentară până în 2030, s-ar putea reduce emisiile cu până la 1,5 milioane de tone echivalent CO2, spune Eide.

Like-ne pe Facebook și distribuie postarea noastră altora. Mulțumesc.

Sursa: regjeringen

Citiți și aflați mai multe: Guvernul are în vedere crearea unui registru obligatoriu al ambarcațiunilor mici